IN MEMORIAM BRUNO 22 iunie 2010 - 28 noiembrie 2019
Bruni a facut parte din familia noastra. Acum sufletul lui plin de energie pozitiva este liber in univers . Nu-l vom uita niciodata! Dumnezeu sa-l odihneasca!
Din fericire...da...pentru multi animalutele noastre devin membrii ai familiei...e grea pierderea...foarte grea...ca pentru un membru al familiei....cunosc sentimentul caci de copil am pierdut multi membrii dragi ai familiei ce au ajuns la varste inaintate....
Din pacate despartirile sunt grele si lasa rani adanci, dar viata merge inainte. Trebuie sa fim atenti cum o gestionam. Mi-am pierdut bunicii toti, tatal si cateva animalute fr. dragi , dar mai am familia si alte animalute pe care le cresc cu drag si asta ma face sa ma simt responsabila si sa mai uit de tragediile din viata mea. Multumesc de vizita Mihaela!
Va inteleg perfect durerea :( Anul trecut in septembrie am pierdut si noi un prieten drag ( ciobanesc german) dupa aproape 14 ani. Timpul trece prea repede pt ei si pt noi in compania lor. Am zis ca nu mai vrem caine macar un an-doi. Dar dupa o luna o prietena ne-a adus in curte un mititel ( aceeasi rasa) cadou de ziua sotului. Cum sa-l refuzi? De voie, de nevoie l-am acceptat si curtea noastra pustie si goala s-a inveselut din nou! Acum are un an si 4 luni si este un companion desavarsit. Va doresc si dvs sa reusiti sa-i gasiti un nou fratior Sashei si un prieten pt dvs. Sigur va va inveseli pe toti si veti trece ceva mai usor pesye pierderea dragului Bruno.
Multumesc din suflet! Apreciez sfatul dv. Imi pare fr. rau ptr, pierderea prietenului canin drag! Sanatate si numai bine va doresc si sa va bucurati de sufletelul mic si drag din curtea dv.!
Greu,foarte greu dar asta e legea firii pentru toate fiintele,trebuie sa continuam calatoria sister pana in ziua revederii cu cei dragi plecati dincolo. Cine stie, poate Bruno de acolo va trimite un alt Bruno junior la voi sa va aline dorul. E greu,nici nu vreau sa ma gandesc cand Osman nu va mai fi,de aia tot caut unul identic,a aparut un urmas dar nu i seamana perfect,dar cel identic e al vecinului.
Din pacate Brunita nu a avut urmasi. Dar inca o avem pe Sasha si cele trei pisicute. Pe Tomi il strig mai mult Bruni in ultimul timp. Am imbatranit si eu si Nick si nu cred ca vom mai lua un caine ca Bruno. Necesita multa atentie, mai ales la oras. Sanatate si numai bine bro!
:( Imi pare rau, d-na Geta! Imi pare rau si ca nu le-a dat Dumnezeu mai multi ani in zestrea genetica . Stiu cata sinceritate este in atasamentul lor, cat suflet palpaind este in privirea lor...
Aveti perfecta dreptate domnul Eugen. Noi l-am tratat cat de bine au putut medicii de la spitalul veterinar. Il stiau de mic si si-au dat tot interesul, dar era si batranel. Am cheltuit peste 4500 lei ca sa se faca bine, dar atat i-a fost soarta. ca si boala el a avut filarioza, adica din padure l-au ciupit de-alungul anilor anumiti tantari si la batranete au facut larve multe la inima. La analize si radiografie s-au vazut, iar inima si plamanii erau marite. Prima data a facut un preinfarct si apoi a inceput tot chinul. Restul organelor aratau fr. bine ptr. varsta lui. A fost fr. bine ingrijit de noi si dus la doctor des, dar... Sanatate si numai bine va doresc!
Cu gandul la Bruno al dv, ieri cand ma plimbam cu Boris l-am luat in brate si i-am soptit la ureche ca il iubesc muuullttt . Nici nu am vazut ca o vecina se oprise sa stea de vorba cu mine... "Il iubiti mult, se vede." zice dansa... Da, nu stiu insa daca... indeajuns!... i-am raspuns cu ochii in lacrimi....
Offf!!! Va inteleg perfect . Si eu cand zacea Bruno, stateam cu el il mangaiam si ii spuneam sa nu-i fie frica ca mami e cu tine si te iubeste. Dar din pacate el a murit dupa patru si jumatate dimineata si fiind frig noaptea aceea am intrat in casa si plangand am adormit. Cand a venit sotul meu dimineata de la servici, m-a trezit si mi-a spus ca baiatul nostru a murit. M-am simtit tare vinovata.Tocmai ce visasem niste struguri acrii si urati. Si sotul a simtit ceva cand el a murit desi nu era acasa., ca un junghi in inima. Acum ii spun Sashei ca o iubesc si ca o rog sa stea cat mai mult cu noi. Ea are 12 ani, dar cei de talie mica traiesc mai mult. Va doresc tot binele din lume si o viata cat mai lunga si fericita alaturi de Boris.
Cand erau fetele mele mici am avut un mic pechinez. I-am pus un milion de nume. As..nu raspundea la nici unul. intr-o zi Lori (cea mica) i-a spus Cipi si imediat a ciulit urechiusele. Asa i-a ramas numele si acest nume a facut ocolul cartierului. A trait mai mult de 18 ani, chiar si cu un accident de masina care i-a falfait moartea pe la urechi. A fost exact asa cum este descrisa rasa lui: Încăpățânat, Blând, Inteligent, Afectuos. Aavut "boala" pe o vecina pe care o latra din orice pozitie, mereu ;)))) Meteahna lui era sa doarma intre flori. A fost exact de culoarea lui Boris, negru cu cravata si ciorapei albi desi nici mama lui si nici tatal lui n-au fost asa. A fost ultimul fatat din cei patru pui ai mamei lui (Lady). Ii iesise numai capusorul si pentru ca mama lui nu il mai putea expulza, l-am tras eu afara, i-am facut resuscitare si a avut zile. A fost atat de iubit si rasfatat de toata familia cum foarte putini din bipeziii de noi se pot lauda ca au fost. A ramas o frumoasa amintire :)
Va inteleg perfect. Pacat ca nu toata lumea e ca noi iubitorii de animale. Eu am luat-o pe Sasha de pe strada cand avea un anisor. Este atat de inteligenta si iubitoare ca tot neamul o iubeste. Si pisicute am luat de pe strada vreo 6 pui si pe unele le-am crescut eu, iar celorlalte le-am gasit stapani. Acum mai am una maricica, ii zic Miorlaici, caci miaunea tot timpul sus pe gard si acum face parte din familie. E alb cu negru cum era Bruno. Mai hranesc inca vreo 5 pisici fara stapan, Sunt sufletele si ele si ma doare ca ale mele sunt rasfatate si altele nu au ce manca.. Intradevar cheltui niste bani in plus, dar banii asa mi-aduc mie fericirea. Asta nu inseamna ca nu ajut si oameni la nevoie. Toate acestea le fac de cand ma stiu ptr. ca asa simt si dv. intelegeti fr. bine ptr ca sunteti un Om bun. Sanatate si numai bine!
getuto imi pare foarte rau pentru pierderea ta. stiu cat e de greu. am trecut si eu prin aceasta situatie de cateva ori . eu sunt convinsa ca si ei au suflet asa ca spun Dzeu sa il odihneasca. sa ai grija de tine si de ceilalti prieteni cu 4 labute . numai bine iti urez
Iti multumesc din suflet, prietena draga! Azi am fost cu Sasha si cu sotul la padure si l-am vizitat. E grea despartirea, dar timpul estompeaza durerea si raman doar amintirile frumoase. Te imbratisez cu drag!
Ai multa dreptate Olivia, draga mea. A avut o viata frumoasa ptr. ca l-am iubit mult toti trei. Dar sti cum este. Tot ce este frumos si vesel trece repede.... Te imbratisez cu drag si iti multumesc!
Va inteleg perfect, am trecut si noi prin durerea pierderii lui Luc. Dar viata continua, asa ne-a facut Mama Natura: acum suferim, iar la un moment dat intelnim un alt sufletel de ingrijit, poate chiar un alt "Bruno" care sa ne aline sufletul
Multumesc frumos! O mai am pe Sasha si patru pisicute. Dar fiind recenta pierderea, mai trebuie sa treaca timp. Fiecare sufet are atentia si respectul nostru, dar mai ales un loc in inima noastra.
Imi pare atat de rau.!!!..offf..nu stiu ce sa va zic...ii este groaza de aceste momente!!!!ne incurajam cu amintirile ramase si cu gandul ca i am iubit si ne au iubit,ca au avut o viata frumoasa langa noi...imi pare foarte rau!!!
Am fost langa el cand i-a fost mai greu , toata familia. A venit si fiica de la Bucuresti si a stat numai langa el. Noi tot speram ca in cele 5 saptamani de tratament intens , sa-i putem prelungi viata. A fpst foarte iubit si rasfatat de noi si acum suferim enorm. L-am ingropat in padurea unde l-a plimbat sotul meu mai bine de 9 ani, chiar in locul unde ii placea sa se odihneasca pana sa urce in masina in drumul catre casa inapoi. Acum, din mormantul lui plin de flori { 10 buchete i-a cumparat sotul}, asculta pasarelele ciripind in linistea padurii pe care o adora. Mi-e tare dor de Bruno....
Este foarte greu...fata mea ii poartă medalionul Sashei la gât și zgarda o are în Anglia cu ea...ne marchează viața aceste pierderi... sunt membri familiei !!!!
Noua iubitorilor de animale de companie ni se pare firesc sa-i iubim si sa le oferim tot ce e mai bun ca si unor copii. Eu i-am taiat un pic din blanita si am pastrat-o intro casetuta, ca amintite pe langa medalion, zgarda si esarfa de la gat pe care o avea cand l-am cumparat la doua luni. Fiica-mea ii va face fotografii si le vom pune in rama in sufragerie. Dar amintirea lui va ramane oricum vie in inima noastra. Asa ca va inteleg perfect pe dv. si pe fiica. Sanatate si numai bine va doresc la intreaga familie, asta incluzand si animalutele dragi.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
